- Tabloul de bord european privind inovarea (EIS) este o publicație anuală a Comisiei Europene care oferă o evaluare comparativă a performanței în materie de inovare a statelor membre ale UE, țărilor europene învecinate și concurenților la nivel mondial.
- EIS 2024 clasifică statele membre în patru grupuri de inovare pe baza punctajelor lor: Lideri în materie de inovare, Inovatori puternici, Inovatori moderați și Inovatori emergenți.
- Tabloul de bord urmărește să sprijine factorii de decizie, cercetătorii și părțile interesate să înțeleagă peisajul inovării, să identifice punctele forte și punctele slabe și să formuleze politici bazate pe date concrete pentru a consolida inovarea în întreaga Europă.
- Noua agendă europeană de inovare lansată în 2022 este esențială pentru reducerea decalajului în materie de inovare prin accelerarea dezvoltării tehnologiilor de vârf și promovarea unui mediu dinamic pentru întreprinderile nou-înființate și întreprinderile înființate.
Clasamentul European al Inovaţiei 2024 (European Innovation Scoreboard – EIS / Tabloul de bord european privind inovarea), care oferă o evaluare comparativă a performanţei în cercetare şi inovare a statelor membre ale Uniunii Europene, plasează România pe ultimul loc la capitolul inovare, țara noastră fiind clasată ca un „Inovator Emergent’“, cu performanţă de 37,4% din media UE, spre comparaţie cu Danemarca, liderul european în inovare, cu un scor de 149,3% din media UE.
Trebuie spus că liderii în materie de inovare au sisteme de cercetare deosebit de atractive și sunt puternici în domeniul digitalizării. Inovatorii puternici demonstrează puncte forte semnificative în ecosistemele lor de inovare (inovații în materie de produse și de afaceri). Printre inovatorii moderați există o serie de tendințe pozitive, în special dezvoltarea colaborării în domeniul cercetării. Pe de altă parte, inovatorii emergenți au înregistrat o traiectorie generală pozitivă în ceea ce privește performanța în materie de inovare, dar au rămas, totuși, în urma performerilor.
Deși diferențele de performanță s-au redus ușor între inovatorii puternici și inovatorii moderați în perioada 2017-2024, acestea au devenit mai pronunțate în rândul liderilor în materie de inovare și al inovatorilor emergenți. Există, de asemenea, diferențe geografice persistente în ceea ce privește performanța în materie de inovare, liderii în domeniul inovării și cei mai puternici fiind situați în principal în Europa de Nord și de Vest, iar mulți dintre inovatorii moderați și emergenți în Europa de Sud și de Est.
”Tabloul de bord european privind inovarea 2024 arată că în ultimii ani am înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește performanța în materie de inovare. Cu toate acestea, decalajul în materie de inovare persistă între statele membre, iar UE are, de asemenea, potențialul de a-și îmbunătăți poziția în cursa mondială pentru inovare. Trebuie să ne continuăm eforturile, în special în vederea creșterii investițiilor private în cercetare și inovare.”, spune Iliana Ivanova, comisar european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret
Ce indicatori sunt utilizați pentru EIS?
Cadrul principal de măsurare al EIS 2024 este compus din 32 de indicatori de performanță, care fac distincție între 12 dimensiuni de inovare în patru categorii principale:
- Condițiile-cadru surprind principalii factori ai performanței inovației externe companiei și acoperă trei dimensiuni ale inovației: resurse umane, sisteme de cercetare atractive și digitalizarea.
- Investițiile – se referă la investițiile realizate atât în sectorul public, cât și în cel de afaceri și diferențiază între trei dimensiuni ale inovației: finanțare și sprijin, investiții ferme și utilizarea tehnologiilor informaționale.
- Activitățile de inovare surprind diferite aspecte ale inovației în sectorul de afaceri și diferențiază între trei dimensiuni ale inovației: inovatori, legături și active intelectuale.
- Impactul surprinde efectele activităților de inovare ale întreprinderilor și diferențiază între trei dimensiuni ale inovației: impactul asupra forței de muncă, impactul vânzărilor și durabilitatea mediului.
Care sunt principalele schimbări în comparație cu EIS 2023?
Principalele modificări în comparație cu EIS 2023 sunt descrise pe scurt mai jos:
Danemarca își păstrează poziția de cel mai bun performer al inovației din UE
Danemarca și-a păstrat prima poziție ca stat membru cel mai inovator, înaintea Suediei, care a fost statul membru lider al UE în multe ediții EIS anterioare.
Estonia devine un puternic inovator, urmând un model de creștere constantă din 2017
Estonia a trecut la grupul Strong Innovators, cu o creștere a performanței cu 26,8% puncte
(comparativ cu creșterea UE de 10% puncte) în perioada 2017-2024.
Belgia trece de la lider în inovare la inovator puternic
Belgia își păstrează a cincea poziție în fruntea grupului de inovatori puternici în 2024, care totuși, reprezintă o schimbare în grupul său de performanță. Această schimbare este explicată parțial prin apropierea strânsă a Belgiei de valoarea limită utilizată pentru grupurile de performanță.
Elveția este cea mai inovatoare țară europeană
O analiză extinsă, care include și alte 12 țări europene, arată că Elveția este cea mai inovatoare țară europeană datorită performanțelor ridicate pe mai multe niveluri sub-dimensionale, inclusiv resurse umane, sisteme de cercetare atractive, investiții ferme și active intelectuale.
Coreea de Sud rămâne cea mai inovatoare țară în 2024
Pe baza rezultatelor EIS, Coreea de Sud rămâne cea mai inovatoare țară în 2024, depășind
UE cu 21,1 puncte. Alți trei concurenți, Canada, Statele Unite și Australia conduc peste
UE, la fel ca în 2023.
Și-au îmbunătățit statele membre performanța în materie de inovare?
În ultimii opt ani, performanța de inovare a UE a crescut cu 10%. Deși toate statele membre, cu excepția Luxemburgului, au înregistrat o creștere a performanței lor în materie de inovare din 2017, măsura în care s-au îmbunătățit variază puternic.
Pe de o parte, România, Franța, Irlanda, Slovacia, Letonia, Bulgaria, Germania, Portugalia, Austria și Slovenia au înregistrat creșteri de mai puțin de 5% în perioada 2017-2024. Pe de altă parte, 11 state membre au înregistrat o creștere mai rapidă a performanței decât UE în aceeași perioadă.
Estonia și Cipru au înregistrat cea mai puternică creștere a performanței, SII crescând cu 26,8 și, respectiv, 38,8% puncte. Drept urmare, cele două țări au sărit de la locurile 15 și, respectiv, 19 în 2017, la locurile 10 și 11 în 2024. Grecia, Cehia și Lituania și-au îmbunătățit semnificativ performanța din 2017, câștigând 16%, cu mici mici îmbunătățiri ale clasamentului (1 sau 2 poziții). Progrese similare de performanță sunt vizibile în Belgia și Italia (+15%-puncte), Croația (+14%-puncte) și Polonia (+13%-puncte).
În rândul liderilor de inovare, clasamentul a rămas similar între 2017 și 2024, cu excepția Danemarcei care a depășit Suedia pentru a prelua conducerea în clasament. Toți cei mai buni performeri expun îmbunătățiri puternice ale performanței între 2017 și 2024 (cel puțin +7% puncte).
O consecvență similară poate fi observată și în partea de jos a clasamentului, Letonia, Bulgaria și România fiind constant codașele clasamentului, în ciuda unei îmbunătățiri a performanței lor de inovare cu 1,5 până la 3% puncte.
Și totuși, de ce nu reușește România să-și crească performanța în cercetare şi inovare?
Un posibil răspuns la întrebarea noastră este dat de profesorul Stelian Brad, președintele celei mai reprezentative Asociații de profil din România – Cluj IT Cluster. El spune că este o provocare existențială care necesită o abordare curajoasă și inovatoare pentru a recupera decalajul față de media UE.
„România se află pe ultimul loc în European Innovation Scoreboard de ani buni. Această realitate nu este doar o problemă statistică, ci o provocare existențială care necesită o abordare curajoasă și inovatoare pentru a recupera decalajul față de media UE. Nu este suficient să discutăm despre soluții convenționale; trebuie să explorăm noi perspective și să acționăm cu determinare.
În primul rând, trebuie să creăm o cultură națională a inovației. Începând cu educația timpurie, trebuie să cultivăm un spirit de curiozitate și experimentare. Educația STEM ar trebui să fie prioritară, dar nu în sensul tradițional, ci prin metode interactive care să stimuleze gândirea critică și creativitatea. Fiecare școală ar trebui să devină un laborator de idei, susținută prin parteneriate cu sectorul privat și organizații non-guvernamentale.
În al doilea rând, trebuie să implementăm proiecte-pilot rapide. În loc să așteptăm reforme masive, putem începe cu proiecte-pilot în diferite regiuni ale țării. Aceste proiecte ar putea include laboratoare de inovație, zone economice speciale pentru tehnologie sau centre de excelență în domenii specifice. Prin rezultate rapide și vizibile, putem demonstra beneficiile inovării și putem genera entuziasm și susținere.
În al treilea rând, este esențial să adoptăm politici bazate pe date și dovezi. Trebuie să ne îndepărtăm de deciziile bazate pe instinct și să adoptăm politici informate de cercetare și date. Analizele comparative cu alte țări care au reușit să își crească rapid capacitatea de inovare ar trebui să fie punctul de plecare pentru politici eficiente și adaptate contextului românesc.
Impulsionarea implicării politice este, de asemenea, crucială. Trebuie să facem din inovare o prioritate națională la nivel politic. Acest lucru se poate realiza prin crearea unui consiliu național de inovare, format din experți din diverse domenii, care să colaboreze direct cu decidenții politici. O campanie de conștientizare publică, care să arate beneficiile tangibile ale inovării în viața de zi cu zi, poate mobiliza sprijinul public și poate pune presiune pe factorii de decizie.
În fine, parteneriatele internaționale strategice sunt esențiale. Să ne deschidem către colaborări internaționale, să învățăm de la cei mai buni și să aducem expertiză și capital străin în România. Inițiative precum programele de schimb și proiectele comune cu universități și companii de top din UE pot accelera procesul de învățare și implementare a celor mai bune practici.
România are potențialul de a deveni un hub de inovație în Europa, dar pentru aceasta este necesar să acționăm strategic și coordonat. Trebuie să investim inteligent în resursele noastre umane și tehnologice, să creăm un mediu propice inovației și să încurajăm o cultură a colaborării și a creativității. Este momentul să transformăm provocările în oportunități și să construim un viitor în care România să fie recunoscută pentru inovația și dinamismul său.” a spus în EXCLUSIVITATE pentru DIGITALIO, Stelian Brad, Președinte al Cluj IT Cluster
La rândul său, Andrei Kelemen, directorul executiv al Cluj IT Cluster s-a exprimat și el pe acest subiect. Într-o postare pe o rețea de socializare, Andrei Kelemen spune că este nevoie de politici coerente ale statului, dar și de resurse adecvate.
”Mulți reprezentanți ai clasei politice din România vorbesc adesea despre importanța cercetării, inovării și digitalizării pentru progresul economic și social al țării. Cu toate aceste, an de an, România se regăsește în coada Clasamentului European al Inovării, la distanță din ce în ce mai mare de țările membre perfomante. Oare care e explicația? Poate fi faptul că se vorbește mai mult decât se face? Că risipim resurse puține pe obiective fanteziste?
Pentru că provin din mediul privat poate că va suna paradoxal ceea ce spun, însă sunt convins că fără un stat intervenționist care să vină cu politici coerente (și resurse adecvate), de termen lung și deștepte care să potențeze ceea ce are România mai bun, nu ne vom putea depăși condiția de codași în clasamentul european. Sunt domenii de risc, care au nevoie de susținere publică, așa cum se întâmplă în mai toate statele dezvoltate ale lumii. Mediul privat va urma apoi calea deschisă de aceste politici și va putea duce mai departe inițiativele și programele, cu rezultate pentru noi toți. Până atunci nu ne rămâne decât să consumăm inovație realizată în altă parte.”, a scris Andrei Kelemen.
Și Emil Ștețco, unul dintre fondatorii companiei Zetta Cloud, cu afaceri în domeniul Inteligenței Artificiale, spune că, din păcate, în prezent, companiile private întâmpină mari dificultăți în obținerea finanțării absolut necesare pentru cercetare, inovare și dezvoltare.
”Pentru a promova inovația, este esențial să direcționăm resurse semnificative către cercetare, inovare și dezvoltare. Din păcate, în prezent, companiile private întâmpină mari dificultăți în obținerea finanțării: băncile sunt reticente, finanțările guvernamentale sunt limitate și încărcate de birocrație, iar investitorii privați sunt puțini și de cele mai multe ori au așteptări nerealiste. În aceste condiții, cum putem să susținem financiar inovația?
De exemplu, într-un proiect de cercetare finanțat din fonduri publice, partenerul din sectorul privat nu poate primi finanțare mai mare decât cifra de afaceri din anul anterior. Cum poate această abordare să stimuleze start-up-urile inovatoare? Credeti ca mistral.ai, singura companie privata care dezvolta modele AI mari si serioase in Europa, a trebuit sa prezinte statului francez si investitorilor o cifra de afaceri cel putin egala cu finantarea (105 milioane de euro în prima sa rundă de finanțare în iunie 2023)?
Vorbesc din perspectiva unei companii de produse din zona AI, unde, în mod normal, cercetarea ar trebui să provină din mediul universitar și să fie aplicată în practică prin parteneriate între universități și sectorul privat. Din păcate, universitățile nu reușesc să țină pasul cu tehnologia și inovațiile din acest domeniu. Am avut privilegiul să văd mediul universitar din interior și pot confirma că ceea ce se face vine cumva prea târziu, fiind foarte dificil să prindem din urmă alte state care au înțeles mai devreme nevoia de finanțare și sprijin masiv, inclusiv din fonduri publice.”, spune în EXCLUSIVITATE pentru DIGITALIO Emil Ștețco, co-fondator al Zetta Cloud.
”Din păcate inovarea necesită transfer tehnologic și colaborare constantă între mediul privat și public. Pentru cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare, în 2023 au fost alocate, pe baza PIB-ului de referință și execuției preliminare, circa 0,17% din PIB. La începutul anului trecut, fostul premier Nicolae Ciucă și fostul ministru al Cercetării, Sebastian Burduja, vorbeau despre 1% din PIB pentru cercetare în 2024.”, susține și Alexandru Luchiian, Connectivity Specialist – Accenture.
Daniel-Florin Pitiș, co-fondatorul platformei Security Patch susține că o bună colaborare între sectorul public și cel privat este esențială pentru a dezvolta proiecte de cercetare și inovare aliniate cu nevoia reală din piață.
”De ce nu reușim să creștem ca țară? Ce ne lipsește? Consider că ne este greu să depășim aceste obstacole care împiedică inovația și succesul pe termen lung în România din cauza reticenței de a ne asuma riscuri și de a avea curajul să ne transpunem ideile în fapte concrete.
De asemenea, o bună colaborare între sectorul public și cel privat este esențială pentru a dezvolta proiecte de cercetare și inovare aliniate cu nevoia reală din piața.”, spune Daniel-Florin Pitiș.
Scurt istoric al Tabloului de bord european privind inovarea
Tabloul de bord european privind inovarea (EIS) este o publicație anuală a Comisiei Europene care oferă o evaluare comparativă a performanței în materie de inovare a statelor membre ale UE, a țărilor europene învecinate și a concurenților la nivel mondial selectați. EIS se bazează pe 32 indicatori care acoperă economia, întreprinderile și antreprenoriatul, profilurile de inovare, guvernanța și cadrul de politică, precum și schimbările climatice și demografia.
EIS 2024 acoperă toate statele membre ale UE, 12 țări europene învecinate, inclusiv Moldova, pentru prima dată și, cu un set mai mic de indicatori, 11 concurenți la nivel mondial. EIS 2024 clasifică statele membre în patru grupuri de inovare pe baza punctajelor lor:
- Lideri în materie de inovare (performanța este peste 125 % din media UE);
- Inovatori puternici (între 100 % și 125 % din media UE);
- Inovatori moderați (între 70 % și 100 % din media UE) și
- Inovatori emergenți (sub 70 % din media UE).
Tabloul de bord urmărește să sprijine factorii de decizie, cercetătorii și părțile interesate să înțeleagă peisajul inovării, să identifice punctele forte și punctele slabe și să formuleze politici bazate pe date concrete pentru a consolida inovarea în întreaga Europă.
EIS 2024 este însoțită de un instrument interactiv actualizat și revizuit, care oferă comparații personalizate care vizualizează profilurile de țară și prezintă punctele forte, punctele slabe și tendințele relative, precum și explorarea corelațiilor dintre indicatori.
Noua agendă europeană de inovare, lansată în 2022, este esențială pentru reducerea decalajului în materie de inovare prin accelerarea dezvoltării tehnologiilor de vârf și prin promovarea unui mediu dinamic pentru întreprinderile nou-înființate și întreprinderile înființate în întreaga Europă. Au fost depuse eforturi substanțiale pentru a continua inițiativele din cadrul priorităților-cheie ale Agendei, cum ar fi punerea în aplicare a noilor directive în sectorul financiar, introducerea de noi mecanisme și fonduri pentru a încuraja capitalul de risc și oferirea de oportunități de formare pentru talentele în domeniul tehnologiei profunde.
Puteți răsfoi mai jos întregul raport
ec_rtd_eis-2024-main-report
