Cercetătorii în neuroștiințe susțin că creierul uman este, în esență, o mașină de făcut predicții. Asta înseamnă că, în fiecare moment, creierul nostru procesează informații din mediul înconjurător pentru a anticipa ce urmează să se întâmple. De exemplu, când vedem că norii se adună pe cer și simțim o adiere rece, creierul nostru ne sugerează că este posibil să înceapă să plouă, pregătindu-ne astfel să căutăm un adăpost sau să luăm o umbrelă. De ce face asta? Pentru că a învățat, pe parcursul evoluției, dintr-o multitudine de date și experiențe, că este benefic să te protejezi pentru a-ți asigura bunăstarea. Această capacitate de a prefigura realități multiple înainte de manifestarea lor efectivă ne-a ajutat să supraviețuim și să ne adaptăm în diverse situații.
Computerele au fost create inițial pentru a executa rapid și eficient operații multiple pe care mintea umană nu le-ar putea realiza într-o înlănțuire atât de eficientă. În mod tradițional, un algoritm este un set de instrucțiuni scrise de un programator care transformă datele de intrare în rezultate. Programatorii folosesc limbaje de programare pe care computerele le înțeleg pentru a scrie acești algoritmi. Cu Inteligența Artificială, însă, abordarea este diferită. În loc să scrie fiecare pas al algoritmului, programatorii furnizează doar datele de intrare și rezultatele dorite. Algoritmul este dedus de calculator pe baza acestor perechi de date de intrare și ieșire. Practic, calculatorul învață cum să rezolve o problemă plecând de la experiențele anterioare.
Imaginați-vă un copil care învață să distingă între un câine și o pisică. Îi arătăm copilului multiple și variate imagini cu câini și pisici, iar copilul începe să observe diferențele – blana, forma urechilor, mărimea. În timp, el învață să recunoască un câine și o pisică chiar dacă vede un animal nou pe care nu l-a mai întâlnit vreodată. Așa funcționează și inteligența artificială: calculatorul analizează un set de exemple și învață să recunoască tipare și să facă predicții. Dar de ce e “artificială”? AI este o creație umană, imită procesele cognitive umane, dar nu este naturală. În spatele AI se află o combinație de cercetători, ingineri, companii de tehnologie și … multă matematică.
Cercetarea în domeniul AI a început în anii 1950, dar termenul “Inteligență Artificială” a fost inventat în 1956 de John McCarthy, în cadrul unei conferințe la Dartmouth College. De atunci, domeniul a evoluat exponențial, trecând prin diverse etape de dezvoltare și inovație.
Unul dintre pionierii care a pus bazele acestei evoluții a fost Alan Turing. În timpul celui de-al doilea război mondial, Turing a jucat un rol crucial în decriptarea codului Enigma, folosit de naziști pentru a comunica mesaje criptate. Munca sa la Bletchley Park a fost esențială pentru efortul de război al aliaților, contribuind la salvarea a nenumărate vieți. Povestea fascinantă a realizărilor lui Turing a fost pusă pe peliculă în filmul “The Imitation Game”, în care Benedict Cumberbatch îl interpretează pe acest geniu enigmatic.
Turing nu a fost doar un criptanalist remarcabil, ci și un vizionar care a propus idei fundamentale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, cum ar fi celebrul său test, cunoscut sub numele de Testul Turing, pentru a evalua capacitatea unei mașini de a demonstra comportament inteligent echivalent cu cel uman. Testul Turing presupune că, dacă un evaluator uman nu poate distinge între răspunsurile unui om și cele ale unei mașini într-o conversație, atunci mașina poate fi considerată inteligentă.
În contextul modern, inteligența artificială a evoluat către noi frontiere, inclusiv inteligența artificială generativă. Acest tip de AI, exemplificat de modele precum ChatGPT de la OpenAI, este capabil să genereze text, imagini sau alte forme de conținut pe baza unui set inițial de date și a unor instrucțiuni (prompts). Un model generativ de inteligență artificială, de exemplu, poate purta conversații coerente, crea articole și răspunde la întrebări complexe, învățând dintr-o vastă cantitate de date textuale.
Pe de altă parte, inteligența artificială restrânsă (ANI – Artificial Narrow Intelligence) este specializată într-o singură sarcină sau un set limitat de sarcini. Aceasta este cea mai comună formă de AI pe care o întâlnim zilnic. De exemplu, sistemele de recunoaștere vocală sau motoarele de recomandare de pe platformele de streaming sunt exemple clare de ANI. Aceste modele expert sunt extrem de eficiente în domeniul lor.
Distincția între inteligența artificială generativă și ANI este crucială. În timp ce ANI se concentrează pe optimizarea performanței într-o sarcină specifică, AI-ul generativ este capabil să creeze conținut nou, oferind soluții în multiple contexte. De exemplu, un model ANI poate ajuta la identificarea obiectelor într-o imagine cu o precizie ridicată, iar un model de inteligență artificială generativă poate descrie scena, crea o poveste despre aceasta și chiar genera imagini noi similare.
Deși Testul Turing rămâne un reper important în evaluarea inteligenței mașinilor, relevanța sa în contextul AI generative este supusă dezbaterii. Modele ca ChatGPT, Gemini sau Llama pot trece testul în anumite situații, dar ridică și noi provocări majore, precum generarea de conținut fals sau inexact. Astfel, pe măsură ce AI-ul generativ continuă să se dezvolte, criteriile de evaluare a inteligenței mașinilor evoluează și ele, reflectând complexitatea și capacitățile tot mai avansate ale acestor tehnologii.
Așa cum creierul nostru a evoluat pentru a simula scenarii și a anticipa ce urmează, am creat inteligența artificială pentru a ne ajuta să înțelegem și să planificăm viitorul, învățând din datele și experiențele anterioare. AI-ul analizează informații complexe și ne oferă soluții, predicții și recomandări din volume mari de date, pe care mintea umană nu le-ar putea procesa într-un timp și cu costuri rezonabile.
Sperând că v-am stârnit interesul legat de AI, vă invităm să rămâneți alături de noi pentru edițiile viitoare ale pastilei de inteligență artificială. În următoarele episoade, vom explora întrebări care ne preocupă pe toți: cum funcționează ChatGPT? Poate inteligența artificială să depășească inteligența umană? Ne vor fi amenințate locurile de muncă de către AI? Este inteligența artificială periculoasă?
Așteptăm cu nerăbdare comentariile și întrebările voastre, pentru a ne ghida în demersul nostru de a aduce lumină asupra acestor subiecte fascinante.
Rămâneți alături de noi pentru o pastilă de AI care să ne facă bine!
Credit foto: Pexels
