Digitalio.ro își propune să afle ce așteptări au companiile din sectorul tehnologic din România în contextul multiplelor alegeri din acest an. Prin acest demers, Digitalio.ro dorește să înțeleagă mai bine perspectivele și nevoile industriei tehnologice în raport cu viitorul Parlament European și cu modificările configurațiilor parlamentare și guvernamentale care pot fi generate de rezultatele alegerilor.
Răspunsurile vor fi prezentate în cadrul unei serii de articole, oferind astfel o platformă pentru discuții și propuneri constructive care să ajute la dezvoltarea unui mediu de afaceri favorabil dezvoltării sectorului IT în România.
Poate recupera UE decalajul tehnologic față de SUA și China? Cum?
Evident, UE poate recupera decalajul tehnologic în care se află, însă cu foarte mult efort și cu o politică comună.
SUA are multe avantaje față de UE, însemnând universități de renume care generează talente, un mediu de inovare în tehnologie extrem de dinamic și competitiv, susținut și de o putere mare investițională, și, nu în ultimul rând, scalabilitate mult mai ușoară în piață locală.
În cazul Chinei, vorbim, de asemenea, despre o piață imensă de lansare, dar și de determinarea strategica a țării, nu numai de a fi independentă din punct de vedere tehnologic, dar și de a ține pasul cu marii jucători globali.
UE are dezavantajul unei piețe cu un mare nivel de fragmentare și scalabilitate redusă datorită reglementărillor locale, limbilor vorbite și politicilor economice diferite, precum și potențialul de finanțare în tehnologie mult mai scăzut.
Germania de exemplu, deși cu rezultate academice similare cu cele din SUA, este la o zecime din finanțarea celei din urmă per startup în creștere.
Pe de altă parte, sistemul educațional din UE nu este foarte înclinat spre susținerea antreprenoriatului, mai ales în tehnologie, iar asta se vede, de asemenea, în numărul mai scăzut de startup-uri, față de SUA sau alte piețe.
De asemenea, UE se confruntă și cu un “brain drain” către SUA, dinspre zonele cu resurse talentate disponibile, Centrul și Estul Europei.
În acest context, recuperarea decalajul tehnologic de către UE reprezintă o provocare semnificativă și deja urgentă.
Realizarea acestui obiectiv s-ar putea obține într-un interval de 5-10 ani, doar prin crearea cât mai curând a unei politici comune la nivel de UE, care să promoveze performanta în inovare și să asigure cadrul legislativ de suport și creșterea nivelului de granturi pentru toate stadiile de dezvoltare ale unui startup.
Astfel, măsurile pot include o taxare mai scăzută a startup-urilor și a investițiilor în startupuri, desemnarea unor arii „cheie” de dezvoltare tehnologie, cum ar fi AI-ul, cu susținere crescută, și nu în ultimul rând, un plan de finanțare comun și mai substanțial.
Estonia sau Franța sunt deja bune exemple de politică de succes la nivel național, în ce privește prioritizarea dezvoltării de tehnologie, însă în final tot se confruntă cu limitarea pieței și a potențialului investițional.
Scalarea acestor modele la nivel de UE ar putea fi un început.
Ce așteptări aveți de la viitorul Parlament European? Care ar trebui să fie prioritățile legislative?
Analiza și identificarea factorilor de succes în tehnologie, inclusiv prin „gap analysis” a peisajului tehnologic actual din Uniune, urmate de transpunerea acestora într-un cadru legislativ comun, care să prioritizeze promovarea inovației în tehnologie în cadrul universităților, suportul în dezvoltarea startup-urilor de acest tip și scalarea ușoară, cel puțin în cadrul UE, sunt direcțiile către care Parlamentul European ar trebui să se îndrepte.
Care considerați că sunt ariile, aspectele cheie în care sunt necesare politici noi, sau reconsiderate, pentru dezvoltarea pieței IT din România?
Piața IT din România este deja cunoscută la nivel internațional pentru „pool-ul” de talente, angajate în general pentru susținerea marilor business-uri din afară, și mult mai puțin prin crearea de povești de succes locale.
Există, din fericire, și câteva exemple de acest fel, ca UiPath, FintechOS sau mai recentul FlowXAi, însă numărul este extrem de limitat. Suntem mult sub media europeană de startup-uri la un million de locuitori.
Pe parte educațională, Politehnica București și Universitatea Babeș Bolyai Cluj sunt singurele implicate în programe de incubare/accelerare a startup-urilor.
Exista Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligenta 2022-2027, însă până acum nu știm să fi produs efecte aplicarea acesteia.
România are mult de recuperat la acest capitol, iar implicarea întregului ecosistem local – educațional, de business, legal – și corelarea acestuia cu cel european, este premia necesară pentru a realiza progres tehnologic de succes.
Prin acest demers, Digitalio.ro încearcă să aducă în atenția autorităților și a viitorilor europarlamentari importanța sectorului tehnologic și să contribuie la crearea unor politici publice care să sprijine inovația și competitivitatea în această industrie vitală pentru economia românească.
