Curtea Europeană de Conturi (CEC) a criticat într-un raport strategia Comisiei Europene privind dezvoltarea inteligenței artificiale (IA), evidențiind că UE a cheltuit cu 600 milioane de euro mai puțin decât era planificat din cauza întârzierii lansării programului Orizont Europa în 2021.
CEC a subliniat mai multe deficiențe, inclusiv lipsa verificărilor pentru proiectele finalizate, lipsa comunicării între departamente și o „viziune de ansamblu” deficitară asupra proiectelor de IA finanțate de UE.
Comisia Europeană a contestat o parte din concluziile raportului
Raportul avertizează că UE nu reușește să țină pasul cu SUA și China în domeniul IA, în special în sectorul investițiilor private. În 2022, SUA a alocat 55 miliarde de euro pentru IA, China 18 miliarde, iar UE doar 8 miliarde.
Strategia UE implică finanțarea cercetării și dezvoltării IA prin programele Orizont 2020 și Orizont Europa, însă alocările de fonduri au fost cu 600 milioane de euro mai mici decât obiectivul de 2 miliarde pentru 2021-2022, din cauza întârzierilor în adoptarea Orizont Europa.
CEC a evidențiat și lipsa coordonării proiectelor, ducând la suprapuneri, și nivelul ridicat de fragmentare a finanțării și managementului IA.
Deși a contestat o mare parte a concluziilor raportului de audit al CEC, Comisia Europeană a recunoscut că nu a avut o „viziune de ansamblu precisă” asupra proiectelor de IA și a acceptat recomandările CEC de a-și actualiza obiectivele de investiții în IA, menționând că Oficiul European pentru Inteligența Artificială va sprijini aplicarea noului Act privind IA.
Pe de altă parte, Parlamentul Uniunii Europene a aprobat în această lună primul set de reguli substanțiale din lume pentru reglementarea inteligenţei artificiale (AI). Legea EU AI Act împarte tehnologia în categorii de risc, variind de la „inacceptabil”, care ar echivala cu interzicerea tehnologiei, până la risc ridicat, mediu şi scăzut,