România a aderat la Proiectul European pentru Infrastructura de Date Genomice (GDI), consolidându-și astfel capacitățile în cercetarea genomică și integrându-se în rețeaua paneuropeană de date genomice.
În acest proiect participă Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică și Autoritatea pentru Digitalizarea României, ambele sub egida Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
„Proiectul de dezvoltare a infrastructurii de date genomice va implementa inițiativa europeană 1+ Million Genomes (1+MG), al cărei obiectiv este de a permite accesul securizat la datele genomice din întreaga Uniune Europeană, pentru a promova cercetarea și îngrijirea personalizată peste tot în Europa. Pentru români, acest lucru înseamnă acces la rezultatele cercetării de vârf și servicii medicale mai bune”.
Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Proiectul este aliniat cu inițiativa națională coordonată de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și Rețeaua Națională de Cercetare Genomică, vizând dezvoltarea cercetării medicale genomice în România.
Proiectul a fost lansat acum șase ani
Extinderea proiectului GDI asigură accesul la date genomice de înaltă calitate și date clinice corespunzătoare în toată Europa, prin crearea unei infrastructuri transfrontaliere. România, alături de Cipru, Ungaria și Malta, participă oficial la acest proiect.
Ca semnatară a inițiativei 1+MG, România va contribui la Pilonul I al proiectului, axat pe sustenabilitate pe termen lung, guvernanță și cadrul legal. Pilonul I reunește experți pentru a stabili cum va fi susținută infrastructura pe termen lung.
Inițiativa 1+Million Genomes (1+MG) a fost lansată în 2018 pentru a crea o infrastructură europeană de date pentru datele genomice. Acest lucru presupune implementarea unor reguli naționale comune care să permită accesul la date federate.
26 de țări participante
Douăzeci și șase de țări europene au semnat declarația. Scopul inițiativei este de a permite accesul securizat la datele genomice și clinice corespunzătoare în întreaga Europă pentru o mai bună cercetare, asistență medicală personalizată și elaborarea politicilor de sănătate.
România va fi implicată și în Pilonul II, care definește cerințele tehnice pentru implementarea infrastructurii. Acesta sprijină nodurile naționale să progreseze prin evaluarea maturității în trei faze: integrare, implementare și operațiuni.
În 2020, a început proiectul Beyond 1 Million Genomes (B1MG). Proiectul dezvoltă linii directoare cu privire la modul de implementare a inițiativei 1+MG. Printre rezultatele sale se numără planuri și recomandări pentru construirea unei rețele federate de date genomice (cadru 1+MG).
De asemenea, produce instrumente care să ajute țările să își evalueze gradul de pregătire de a implementa genomica în sistemele de sănătate.
Ce este GDI și cine va avea acces la date?
Proiectul GDI se ocupă de date genomice umane, fenotipice și clinice stocate în baze de date europene. Acesta se va axa pe Genomul Europei și cazurile de cancer și boli infecțioase, folosind date sintetice pentru validare înainte de a le face disponibile.
Accesul controlat la aceste date sensibile va fi oferit unor medici, cercetători din sectorul public și privat și factori de decizie în sănătate. Datele nesensibile și agregate vor fi disponibile deschis prin Tabloul de bord european al genomului și un sistem federalizat de interogare.
Pe site-ul proiectului se menționează că datele colectate vor sprijini îmbunătățirea diagnosticării clinice, tratamentelor și medicinei predictive pentru cetățenii europeni, contribuind totodată la măsuri mai bune de sănătate publică în beneficiul cetățenilor, sistemelor de sănătate și economiei.
La acest proiect participă 70 de institute din 24 de țări europene și două organizații internaționale.
Proiectul va dura din noiembrie 2022 până în octombrie 2026 și este finanțat cu 40 de milioane de euro de către Comisia Europeană în cadrul Programului Europa digital. Statele membre ale UE asigură o parte din fonduri.