More

    România, poziția a șasea în primul Index al criminalității cibernetice din lume

    După trei ani de cercetări intense, o echipă internațională de cercetători a alcătuit primul „Index mondial al criminalității cibernetice”, care identifică țările cele mai active din acest punct de vedere și oferă o clasificare a celor mai semnificative surse de criminalitate cibernetică la nivel național. Conform acestui index, România se află pe poziția a șasea și este sursa unui palete destul de largi de infracțiuni, comparabilă cu SUA.

    Indexul, publicat în revista PLOS ONE, arată că un număr relativ mic de țări adăpostesc cele mai mari amenințări cibernetice. Rusia se află în fruntea listei, urmată de Ucraina, China, SUA, Nigeria și România.

    Coautoarea studiului, dr. Miranda Bruce de la Universitatea Oxford și UNSW Canberra, a declarat că studiul va permite sectoarelor public și privat să își concentreze resursele pe centrele importante de criminalitate cibernetică și să economisească timp și fonduri pentru măsurile împotriva criminalității cibernetice.

    „Cercetarea care stă la baza Indexului va ajuta la îndepărtarea vălului de  anonimat din jurul infractorilor cibernetici și sperăm că va ajuta lupta împotriva amenințării tot mai mari a criminalității cibernetice orientată spre profit. Acum avem o înțelegere mai profundă a geografiei criminalității cibernetice și a modului în care diferite țări se specializează în diferite tipuri de criminalitate cibernetică”.

    dr. Miranda Bruce

    Datele care stau la baza Indexului au fost adunate printr-un sondaj efectuat în rândul a 92 de experți în criminalitate cibernetică din întreaga lume, implicați în colectarea și investigarea informațiilor privind criminalitatea cibernetică.

    Sondajul le-a cerut experților să ia în considerare cinci categorii majore de criminalitate cibernetică, să nominalizeze țările pe care le consideră a fi cele mai semnificative surse ale fiecăruia dintre aceste tipuri de infracțiuni cibernetice și apoi să claseze fiecare țară în funcție de impactul, profesionalismul și abilitățile tehnice ale infractorilor cibernetici.

    Cele cinci categorii majore de criminalitate cibernetică evaluate de studiu au fost:

    1. Produse/servicii tehnice (de exemplu, codare malware, acces la botnet, acces la sisteme compromise, producție de instrumente).

    2. Atacuri și extorcare (de exemplu, atacuri DoS, ransomware).

    3. Furtul de date/identitate (de exemplu, hacking, phishing, compromiterea conturilor sau a cardurilor de credit).

    4. Escrocherii (de exemplu, fraudă cu plata unor taxe în avans, compromiterea unor e-mailuri de afaceri, fraudă prin licitații online).

    5. Încasări de bani/spălare de bani (de exemplu, fraude cu cardul de credit, money mules, platforme ilicite de monede virtuale).

    Următoarea etapă a cercetării este a afla de ce unele țări sunt puncte fierbinți de criminalitate cibernetică, iar altele nu.

    Specificul național

    Există teorii despre motivul pentru care unele țări au devenit centre ale activității infracționale cibernetice – de exemplu, că o forță de muncă calificată din punct de vedere tehnic, cu puține oportunități de angajare, se poate preta la activități ilicite pentru a-și asigura un nivel de trai.

    De exemplu, Rusia și Ucraina sunt centre de criminalitate cibernetică foarte tehnice, în timp ce infractorii cibernetici nigerieni sunt implicați în forme mai puțin tehnice de criminalitate cibernetică.

    În alte țări, infractorii se pot specializa în tipuri de infracțiuni cibernetice cu o complexitate tehnică medie (de exemplu, furtul de date/identitate).

    Alții se pot specializa atât în infracțiuni complexe, cât și în infracțiuni unde nu este nevoie de o tehnologie avansată. În acest eșantion de țări, India este oarecum specializată în înșelătorii, dar este de altfel un hub echilibrat, în timp ce România și SUA sunt specializate atât în infracțiuni tehnice, cât și non-tehnice.

    Pe scurt, fiecare țară are un profil distinct, indicând o dimensiune locală unică.

    Profesorul asociat și coator al studiului Jonathan Lusthaus, de la Departamentul de Sociologie al Universității din Oxford și de la Oxford School of Global and Area Studies, a declarat că, în mare parte, criminalitatea cibernetică a fost un fenomen invizibil, deoarece infractorii își maschează adesea locațiile fizice ascunzându-se în spatele unor profile false și protecții tehnice.

    „Din cauza naturii ilicite și anonime a activităților lor, infractorii cibernetici nu pot fi identificați cu ușurință. Dacă încercați să utilizați date tehnice pentru a mapa locația lor, veți eșua, deoarece infractorii cibernetici își lansează atacurile în jurul infrastructurii de internet din întreaga lume”

    Dr. Jonathan Lusthaus

    Carol Dan

    Stay in the Loop

    Get the daily email from CryptoNews that makes reading the news actually enjoyable. Join our mailing list to stay in the loop to stay informed, for free.

    Latest stories

    - Advertisement - spot_img

    You might also like...