More

    Cine gestionează datele personale digitale ale celor mai vulnerabili oameni din lume?

    Un studiu privind sectorul umanitar din lume a constatat că este nevoie de mai multă transparență cu privire la modul în care organizațiile de ajutor umanitar gestionează datele personale ale celor mai vulnerabili oameni din lume, din cauză că acest domeniu este opac și controlat de doar o mână de entități, potrivit Euronews.

    Raportul, realizat de Access Now, s-a bazat pe 45 de interviuri cu experți în ajutor umanitar, companii de tehnologie și sectorul public.

    Cercetarea a constatat că există 220 de companii tehnologice care lucrează în sectorul umanitar și cel puțin 14 companii care intermediază tranzacțiile din domeniu.

    Aceste parteneriate „sunt de obicei opace, din ce în ce mai concentrate în câteva mâini, se ocupă de datele celor mai vulnerabili oameni din lume și oferă teren fertil brokerilor și intermediarilor lacomi de date”.

    raportul

    Atunci când persoanele care au nevoie de ajutor, ele oferă informații personale despre sine și despre familiile lor, care sunt apoi folosite pentru a le oferi ceea ce au nevoie.

    Raportul a constatat că un număr mic de companii tehnologice concurează pentru a stoca informațiile acestor oameni, informații care apoi sunt transferate unui număr extrem de restrâns de organizații de asistență care obțin cea mai mare parte din finanțarea mondială alocată acestui scop.

    Aproape jumătate din asistența mondială, se arată în raport, este destinată să ajungă la trei agenții ONU: Programul Alimentar Mondial, UNHCR și UNICEF.

    „Există o dezangajare a companiilor mici și inovatoare și o tendință către tezaurizarea de contracte… de către cei care cunosc funcționarea din interior a acestor procese”.

    raportul

    Încălcarea drepturilor digitale

    De asemenea, există puține dezvăluiri, atât din partea companiilor umanitare, cât și din partea companiilor tehnologice, despre modul în care lucrează împreună pentru a proteja datele personale ale celor vulnerabili.

    Aceasta înseamnă că este și mai greu pentru cei care caută ajutor să își dea consimțământul cu privire la modul în care vor fi utilizate datele lor, ceea ce duce „la o încălcare directă a drepturilor digitale ale comunităților expuse riscului”.

    Unele organizații umanitare trimit informațiile personale ale celor pe care spun că îi ajută pentru a fi stocate în cloud în alte țări, ceea ce face ca autoritățile dintr-o zonă de conflict, de exemplu, să nu poată accesa aceste date.

    Cu toate acestea, fluxul de date al ONG-urilor implicate în operațiunile umanitare dintr-un loc sau altul, inclusiv modul în care aceste informații sunt stocate, este stabilit de compania de tehnologie cu care sunt partenere.

    Așadar, proprietarii datelor personale ale oamenilor din zonele de conflict nu au de ales cu privire la cum sau unde sunt stocate informațiile lor – dacă doresc să obțină ajutor.

    Deci, continuă autorii studiului, există posibilitatea ca acele informații să poată fi folosite pentru a face rău.

    „Drepturile de bază asupra datelor, cum ar fi retragerea consimțământului, sau editarea și ștergerea înregistrărilor, sau chiar remedierea în caz de accident sau vătămare, sunt foarte greu de definit și aproape imposibil de atins.”

    raportul

    Modul în care folosim aceste instrumente nu are un impact negativ

    Granița dintre sectoarele tehnologic și cel umanitar devine din ce în ce mai neclară în timp. Organizațiile umanitare care lucrează în Europa trebuie să finalizeze Evaluările impactului privind protecția datelor (DPIA) – un proces care are scopul de a identifica riscurile prelucrării datelor cu caracter personal și de a găsi soluții de atenuare a acestor riscuri.

    Acestea sunt folosite pentru a arăta că o organizație sau o companie respectă reglementările europene.

    Studiul a constatat că marile agenții ale ONU și ONG-urile internaționale fac aceste evaluări, dar companiile de tehnologie care colectează datele de la ele adesea nu o fac, ceea ce înseamnă că este dificil de spus ce standarde etice sunt îndeplinite.

    Unele organizații, cum ar fi ICNUR și Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), caută practici mai puternice de protecție a informațiilor și a datelor biometrice.

    „Tehnologiile digitale au devenit centrul… dezbaterilor societale cu privire la impactul lor asupra oamenilor și comunităților, inclusiv chestiunile legate de colectarea datelor. Vrem să ne asigurăm că modul în care folosim aceste instrumente nu are un impact negativ asupra oamenilor pe care îi ajutăm sau asupra modului în care suntem percepuți

    CICR

    Cu toate acestea, ONG-urile aleg soluțiile lor tehnologice bazate pe „accesibilitatea financiară” în loc de etică, afirmă Access Now.

    De asemenea, nu a putut fi găsită o instituție umanitară care să efectueze verificări a conflictelor de interese dintre furnizori sau parteneri.

    Adrian Dan

    Stay in the Loop

    Get the daily email from CryptoNews that makes reading the news actually enjoyable. Join our mailing list to stay in the loop to stay informed, for free.

    Latest stories

    - Advertisement - spot_img

    You might also like...