Tot mai multe atacuri sexuale au loc în Metavers iar utilizatorii acestui program îndeamnă forțele de poliție să facă ceva. Dar, urmărirea penală a abuzurilor care se petrec în mediul digital ar putea să fie dificilă, potrivit Washington Post.
Deși atacul a avut loc în realitate virtuală, Nina Jane Patel a fost surprinsă să își simtă inima batându-i cu putere în piept.
Trei figuri masculine i-au înconjurat avatarul în Horizon Venues, un program virtual de evenimente live creat de Meta, și i-au atins părțile intime ale corpului ei digital, în timp ce un al patrulea a făcut fotografii.
Meta a refuzat să comenteze incidentul.
Pe măsură ce programele de realitate virtuală sunt în plină expansiune, la fel sunt și rapoartele privind atacuri, hărțuiri și agresiuni sexuale. Unii activiști susțin că aceste incidente ar trebui tratate ca acte grave – chiar criminale. Și autoritățile încep să le acorde atenție.
Zero Abuse Project
În această primăvară, Proiectul Zero Abuse, finanțat printr-un grant acordat de Departamentul de Justiție al SUA, va organiza sesiuni informative pentru a explica poliției ce este metaversul și ce pericole poată să conțină.
„Odată cu creșterea numărului de participanți, este nevoie de a defini ceea ce constituie crime și vătămări în Metavers”.
Interpol
Știința sugerează că hărțuirea în lumile digitale poate avea un impact psihologic profund similar cu atacurile din viața reală. Dar urmărirea penală a infracțiunilor virtuale ar necesita o rescriere profundă a codului penal.
Părerile sunt împărțite
Legile care reglementează violul și agresiunea sexuală necesită dovezi că a avut loc un incident fizic, iar unele voci îndeamnă la prudență în declararea acestor crime ca fiind reale, în ciuda prejudiciilor reale.
„Oamenii se ucid unii pe alții tot timpul în jocurile video, dar noi nu îi numim ucigași”.
Aya Gruber, profesor de drept la Universitatea din California de Sud
Alții spun că situația este critică și necesită protocoale imediate.
Dan Barry, un specialist în investigații la Proiectul Zero Abuse, a creat un profil de testare care imită o fată de 13 ani pe VRChat, un program de realitate virtuală. Aproape imediat, avatarul fetei a fost întâmpinat de avataruri masculine care au făcut comentarii sexuale și au rugat-o să discute în privat.
„Copilul respectiv ar putea fi agresat [sexual] de către [un] adult. Nu există multe controale în aceste spații.”
Dan Barry, un specialist în investigații la Proiectul Zero Abuse
Aceste provocări apar pe măsură ce marile companii tehnologice investesc miliarde de dolari în programe de realitate virtuală.
CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, a declarat că dispozitivele alimentate cu realitate virtuală și augmentată vor înlocui în cele din urmă telefoanele mobile și unele comunicații.
În timp ce victimele ar putea suferi un impact emoțional profund, este puțin probabil ca forțele de ordine și instanțele să interpreteze aceste experiențe în mod similar.
Majoritatea definițiilor legale ale violului presupun ca un act sexual fizic să fi avut loc pentru ca procurorii să urmărească un caz, a spus John Bandler, un avocat specializat în securitate cibernetică și fost procuror asistent la biroul procurorului districtual al județului New York.
„Nu este un viol așa cum este definit în legea penală. Nu este un act în lumea fizică.”
John Bandler, un avocat specializat în securitate cibernetică
Experții au spus că ar putea fi posibilă urmărirea penală a infractorilor sub acuzația de hărțuire. Dar acele acuzații sunt adesea făcute atunci când făptuitorul a comis mai multe infracțiuni de-a lungul timpului, a spus Mary Anne Franks, profesor la George Washington Law School.
„Pentru a ajunge la nivelul unui criminal, [un autor] ar fi trebuit să fi făcut ceva în mod repetat – adică să urmărească această persoană acasă sau să apară la serviciu a doua zi. Și online, ar trebui să existe mai mult decât un singur incident, în care cineva a fost agresiv.”
Mary Anne Franks, profesor la George Washington Law School
