Economia mondială intră într-un nou „superciclu” dominat de inteligenţa artificială (AI) şi de preocupările legate de decarbonizare, potrivit lui Peter Oppenheimer, şeful cercetării la nivel macro pe zona Europei la Goldman Sachs, scrie CNBC.
„Ne îndreptăm în mod clar spre un superciclu diferit”.
Peter Oppenheimer
Cel mai recent superciclu semnificativ pe care l-a experimentat economia mondială a debutat la începutul anilor 1980 și a fost caracterizat de creșteri abrupte ale ratelor dobânzilor şi de o inflaţie ridicată.
După acea perioadă au urmat câteva decenii de scădere a costurilor de capital, a inflaţiei şi dobânzilor, dar și o orientare a politicilor economice către descentralizare şi privatizare, a explicat el.
Superciclurile sunt definite în mod usual ca perioade lungi de expansiune economică, adesea însoţite de creşterea PIB-ului, avansul puternic al cererii de bunuri care cauzează creșterea preţurilor şi un grad ridicat de ocupare a forţei de muncă.
Între timp, riscurile geopolitice s-au atenuat şi globalizarea a devenit mai puternică, dar unii dintre acești factori vor dispărea.
„Nu cred că vom vedea o scădere a ratelor dobânzilor la fel de agresivă în următorul deceniu sau cam aşa ceva, dar vedem o oarecare retractare a globalizării şi, desigur, vedem şi tensiuni geopolitice crescute”.
Peter Oppenheimer
Războiul din Ucraina, tensiunile dintre SUA şi China legate în mare parte de comerţ şi conflictul din Fâșia Gaza sunt doar câteva subiectele geopolitice de care pieţele s-au temut în ultimii ani.
În timp ce evoluţiile economice actuale ar trebui, teoretic, să conducă la încetinirea ritmului rentabilităţii financiare, există şi forţe care ar putea avea un impact pozitiv, şi anume inteligenţa artificială şi decarbonizarea, a spus Oppenheimer.
AI este încă într-un stadiu incipient, dar, deoarece este folosită din ce în ce mai mult ca bază pentru noi produse şi servicii, ar putea duce la „un efect pozitiv” pentru comerț, a spus el.
Subiectul fierbinte al inteligenţei artificiale şi al productivităţii, care a mers adesea mână în mână cu dezbaterile şi preocupările legate de înlocuirea sau schimbarea locurilor de muncă umane, va avea probabil un impact asupra economiei.
”Al doilea lucru este că nu am văzut încă, dar cred că vom vedea, o îmbunătăţire a productivităţii pe fondul aplicaţiilor AI, care ar putea fi pozitivă pentru creştere şi desigur pentru marje”.
Peter Oppenheimer
În ciuda faptului că AI şi decarbonizarea sunt ambele concepte relativ noi, există paralele istorice, a explicat Oppenheimer. Una dintre perioadele istorice care iese în evidenţă este începutul anilor 1970 şi începutul anilor 1980, despre care el a spus că „nu sunt atât de diferite” de evoluţiile actuale.
Accelerarea inflaţiei şi a ratelor dobânzilor au fost probabil probleme structural mai mari decât în prezent, dar, cu toate acestea, factori precum tensiunile geopolitice în creştere, creşterea taxelor şi reglementările îmbunătăţite par similari.
„Ca urmare a acestui dublu şoc extraordinar pe care probabil îl vom vedea, şoc pozitiv al inovaţiei tehnologice într-un ritm foarte rapid, împreună cu restructurarea economiilor pentru a trece spre decarbonizare, cred că este o perioadă care seamănă mai mult cu ceea ce am văzut în sfârşitul secolului al XIX-lea”.
Peter Oppenheimer
Modernizarea şi industrializarea alimentate de infrastructură şi dezvoltări tehnologice, alături de creşteri semnificative ale productivităţii, marchează această perioadă istorică. Aceste paralele istorice pot oferi lecţii pentru viitor, a mai spus Oppenheimer.
