Un judecător federal din SUA a respins marți eforturile marilor companii de social media de a respinge litigiile în care sunt implicate la nivel național, acuzându-le că ademenesc ilegal și apoi creează dependența a milioane de copii de platformele lor, ceea ce le dăunează sănătății mintale, scrie Reuters.
Judecătorul de district Yvonne Gonzalez Rogers din Oakland, California, a luat această decizie împotriva Alphabet, care operează Google și YouTube, Meta Platforms, care operează Facebook și Instagram, ByteDance, care operează TikTok, și Snap care operează Snapchat.
Decizia vizează sute de procese intentate în numele unor copii care ar fi suferit efecte negative asupra sănătății fizice, mintale și emoționale din cauza utilizării rețelelor sociale, inclusiv anxietate și depresie, Au fost semnalate și cazuri de sinucidere.
Litigiul urmărește, printre altele, acordarea de despăgubiri și stoparea presupuselor practici abuzive ale companiilor de social media.
„Decizia de astăzi este o victorie semnificativă pentru familiile care au fost afectate de pericolele rețelelor sociale”.
avocații reclamanților
Peste 140 de districte școlare au intentat procese similare împotriva industriei de social media.
Alphabet, printr-un purtător de cuvânt, a numit acuzațiile „pur și simplu neadevărate” și a spus că protejarea copiilor „a fost întotdeauna esențială” pentru companie. Un purtător de cuvânt TikTok a spus că firma are „politici de siguranță și controale parentale solide”.
Snap a refuzat să comenteze iar Meta nu a răspuns la solicitarea de a comenta.
În hotărârea de 52 de pagini, judecătorul Rogers a respins argumentele conform cărora companiile beneficiază de imunitate în privința trimiterii în judecată în temeiul Primului Amendament al Constituției SUA și a unei prevederi a Actului federal privind decența în comunicații.
Companiile au spus că această prevedere oferă imunitate de răspundere pentru orice publică utilizatorii pe platformele lor și a cerut respingerea tuturor revendicărilor.
Dar Rogers a spus că pretențiile reclamanților sunt mai ample și nu se concentrează doar pe conținutul de pe platformele de social media și a spus că pârâții nu au demonstrat de ce nu ar trebui să fie răspunzători pentru furnizarea de controale parentale defectuoase, neajutând utilizatorii să limiteze timpul petrecut pe ecran și creând bariere în dezactivarea conturilor.
Ea a citat drept exemplu acuzații conform cărora companiile ar fi putut folosi instrumente de verificare a vârstei pentru a avertiza părinții când copiii lor erau online.
„În consecință, ele prezintă o teorie plauzibilă conform căreia eșecul verificării vârstei utilizatorilor le dăunează acestora din urmă, care este diferit de prejudiciul cauzat de consumul de conținut terță parte pe platformele inculpaților”.
judecătorul Rogers
Rogers a spus că operatorii platformelor de social media au o datorie legală față de utilizatorii lor, care decurge din statutul lor de furnizori de produse și ar putea fi dați în judecată pentru neglijență față de datoria lor de a proiecta produse rezonabil de sigure și de a avertiza utilizatorii cu privire la defecte cunoscute ale acestora.
Însă judecătorul a spus că firmele de social media nu aveau nicio obligație legală de a proteja utilizatorii de vătămări cauzate de utilizatorii terți ai platformelor lor și ea a restrâns litigiul respingând unele dintre pretențiile reclamanților.
