Mai puțin de 5% dintre companiile din România folosesc, în prezent, soluții de tip AML (Anti-Money Loundering) pentru prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului, potrivit unei analize a companiei românești Qoobiss, dezvoltatorul soluției Qoobiss AML, ce sprijină companiile din sectorul financiar să automatizeze verificarea și monitorizarea persoanelor fizice și juridice, în vederea stabilirii riscului de conformitate.
„Ponderea companiilor care implementează soluții de tip AML va accelera în perioada următoare, urcând către 8% – 10a% la finalul lui 2023. În ultimul an, incidența fraudelor digitale s-a majorat, pe măsură ce companiile investesc în dezvoltarea activității în mediul online și generează un volum crescut de tranzacții online și plăți digitale. La nivel mondial, peste jumătate dintre companii au fost fraudate în ultimii 2 ani, 53% dintre acestea înregistrând pierderi financiare ca urmare a fraudelor cu care s-au confruntat. Situația din România este similară”.
Ileana Comănescu, Product Manager KYC Global la Qoobiss
Potrivit sondajului „Global Economic Crime and Fraud Survey 2022”, realizat de PwC, aproape 4 din 10 companii cu venituri globale anuale sub 100 de milioane de dolari au fost fraudate în ultimii doi ani.
Iar în această situație, combinată cu sancțiunile impuse Rusiei, ce includ restricții comerciale, economice, interdicții la importuri și exporturi, limitări asupra tranzacțiilor bancare, restricții de călătorie etc., companiile devin mult mai atente cu cine colaborează, cui acordă servicii și produse și își doresc să își cunoască mai bine clienții, astfel încât să prevină utilizarea serviciilor acestora în scopul activităților ilegale și pentru a proteja integritatea sistemelor financiare.
„Soluția Qoobiss AML a fost lansată anul trecut în septembrie, iar în prezent avem 15 clienți. Estimăm ca până la finalul anului să creștem cu aproximativ 30% portofoliul de clienți”.
Ileana Comănescu, Product Manager KYC Global la Qoobiss
În prezent, în România, conform legislației în vigoare, doar instituțiile bancare au obligativitatea verificării identității clienților, precum și monitorizarea acestora pe toată durata contractuală. Însă implementarea soluțiilor de tip AML ajută companiile să nu fie fraudate și, în același timp, să respecte legislația să diminueze fenomenul infracțional.
În perioada următoare, potrivit Qoobiss, cele mai mari investiții în implementarea de soluții de tip AML vor fi făcute de bănci și alte instituții financiare deoarece sunt riscurilor de spălare de bani și de finanțare a terorismului.
Totodată, soluțiile AML vor fi căutate de companiile de asigurări care utilizează soluții AML pentru a preveni și combate fraudele cu asigurări și alte activități ilegale, dezvoltatorii și agenții imobiliari, datorită expunerii la riscuri mari de spălare de bani prin tranzacții imobiliare, de platformele de tranzacționare de criptomonede, de avocați și notari publici, care pot fi angajați în tranzacții financiare complexe care implică riscuri de spălare de bani și finanțare a terorismului, și de operatorii de jocuri de noroc.
Instrumentele AML se referă la legile, reglementările și procesele care îngreunează tentativele infractorilor de a ascunde originea fondurilor obținute ilegal, dobândite prin infracțiuni, de la trafic de droguri, evaziune fiscală, fraudă, finanțarea terorismului sau corupție.
Pentru a preveni tentativele de a muta banii prin instituții financiare sau afaceri legitime, companiile sunt responsabile pentru monitorizarea și raportarea tranzacțiilor suspecte. Instituțiile reglementate se pot confrunta cu amenzi substanțiale și alte consecințe pentru nerespectarea reglementărilor AML.
