Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, a declarat luni că nu se va face „nicio formă de reorganizare” a institutelor de cercetare, „din birou, din pix” fără să cunoască realităţile din cadrul acestora, menţionând că singura variantă „constantă şi clară” este identificarea unei forme de eficientizare a activităţii de cercetare, în urma unei discuţii între specialişti, oameni de ştiinţă, oameni din administraţie, sectorul privat, studenţi şi elevi.
„Nu putem să ne facem că nu vedem elefantul roz din cameră referitor la reorganizare, referitor la modul în care va arăta acea formă finală a ordonanţei austerităţii care, indirect se va atinge şi de segmentul de cercetare care în momentul de faţă este gestionat de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării. Vreau să fie foarte clar, nu se va face nicio formă de reorganizare, din birou, din pix, fără să ştim realităţile. Singura variantă constantă şi clară va fi cea în care vom sta cu toţii la masă, cu specialiştii, cu oamenii de ştiinţă, cu oamenii din administraţie, cu sectorul privat, cu studenţii, cu elevii şi vom găsi o formă în care să eficientizăm tot ceea ce înseamnă activitatea de cercetare”, a precizat Ivan la deschiderea oficială celei de-a şasea ediţii a Şcolii de Vară de Ştiinţă şi Tehnologie de la Măgurele (MSciTeh).
El a adăugat că în scurt timp va fi gata primul proiect „pe tot ceea ce înseamnă transfer tehnologic şi pe zona de startup-uri inovative”.
„Lucrul cel mai important, oamenii din institutele ministerului au dezvoltat lucruri cu adevărat uimitoare, dar care, din păcate, de foarte multe ori, nu au depăşit poarta institutului. Aici e adevărata provocare, cea pe care trebuie să o rezolvăm împreună şi, din acest punct de vedere, trebuie să vă spun că deja lucrăm şi, într-o săptămână, două, trebuie să fie gata primul lor proiect pe tot ceea ce înseamnă zona de transfer tehnologic şi zona de startup-uri inovative. Modelul este unul foarte simplu, e folosit în SUA (…). Modelul este unul foarte simplu, e folosit în SUA (…). Mă refer foarte clar la modul în care putem să punem privatul, institutul, cercetătorul, la aceeaşi masă, pe proiecte concrete şi fiecare dintre cei care fac parte din acel panel final, care va ajunge să poată să impacteze economia”, a subliniat ministrul.
În context, Ivan a afirmat că pentru tinerii cercetători plecaţi în străinătate şi vor să se întoarcă în România ţara noastră are un model foarte bun de cercetare, de proiecte pilot, cu granturi de peste un milion de euro.
„România are un model foarte bun de cercetare de proiecte proiecte pilot pentru tinerii cercetători care sunt plecaţi în afara ţării şi vor să se întoarcă în România, cu granturi de peste un milion de euro, la care deja au fost aplicanţi şi linia e deschisă şi mai au să aplice foarte mulţi tineri cercetători români, aflaţi în afara ţării, care se pot întoarce în România. După ce vom termina PNRR-ul, pentru că acesta este un program finanţat prin PNRR, să putem crea, împreună cu mediul privat, pentru că ei sunt parteneri foarte serioşi, vom putea să creăm, împreună cu ei, mecanisme prin care să avem proiecte concrete, să avem mecanisme prin care să avem proiecte concrete. E un site care nu e încă practic terminat, dar înţeleg că în următoarele nouă luni – un an cel târziu, să avem deja o formă fizică a acestui proiect, împreună cu autorităţile locale din Ilfov, şi anume, primul hub de inovare din România în format fizic. În acelaşi timp, îmi doresc ca acel aport pe partea de inovare să o duc în mediul virtual şi deja avem o versiune demo a acestui proiect, vom avea o platformă de inovare în metavers, pe care vor putea să intre toţi cercetătorii, pe care vom putea să avem competiţii. Mi-aş dori foarte mult să fie un hub de inovare nu doar pentru România, ci pentru întreaga regiune a Europei centrale şi de est. Să vă punem în acelaşi loc. la aceeaşi masă cu cei care habar n-au de ceea ce faceţi voi, dar, în schimb sunt oameni de afaceri care sunt dispuşi să investească într-o idee foarte deşteaptă care are potenţial de succes în viitor”, a transmis ministrul.
Potrivit lui Ivan, aceste forme de parteneriat între institute, mediul ştiinţific, mediul privat şi elevi şi studenţi ar trebui statuate într-un memorandum în Guvern, iar acestea să continue, indiferent de cine vine la guvernare.
„Nu ştiu dacă o să mai fiu în funcţie peste un an, în luna august (…). Dacă voi fi, cu siguranţă că îmi doresc să continuăm acest parteneriat şi îmi doresc să-l şi extindem şi cred că ar trebui să ne gândim împreună şi cu oamenii de ştiinţă şi cu instituţiile noastre şi cu voi (n.r. elevi şi studenţi) la o formă în care să avem statuate lucrurile astea, printr-un memorandum în Guvern sau sub o altă formă de colaborare, în care, indiferent cine vine la guvernare sau cine vine ministru, aceste evenimente să rămână, să fie bătute în cuie şi să creeze predictibilitate pentru toţi tinerii care vor să-şi aloce timpul în zona ştiinţei”, a conchis ministrul Cercetării.
La eveniment au mai luat directorul proiectului Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics al IFIN-HH, dr. Călin Ur, directorul Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat al Universităţii din Bucureşti, prof. univ. dr. Virgil Băran, directorul general al Institutului de Fizică Atomică, dr. Florin Buzatu, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, dr. ing. Constantin Ionescu, precum şi deputatul George Tuţă, chestor al Camerei Deputaţilor.
Pe lângă cercetătorii celor două institute, sunt implicate cadre didactice şi studenţi de la Universitatea din Bucureşti, prin Facultatea de Biologie, Facultatea de Chimie, Facultatea de Fizică, Facultatea de Geologie şi Geofizică Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei. Acestora li se adaugă, ca parteneri, institutele de fizică de pe platforma Măgurele, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Institutul de Ştiinţe Spaţiale, Institutul de Fizică Atomică şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică.
Sursa: Agerpres
