Într-o economie tot mai digitalizată, focusată pe tehnologie și inteligență artificială, școala românească trebuie să-și schimbe radical modul în care învață copiii, să treacă de la memorarea informațiilor și testele standardizate la dezvoltarea competenţelor precum rezolvarea problemelor, creativitatea, gândirea critică, agilitatea cognitivă și empatia, arată o analiză Frames.
Expansiunea rapidă a tehnologiei și în special a tehnologiei artificiale – inteligența artificială, modifică piața muncii, fapt care duce atât la noi oportunități, cât și la noi provocări. Unele joburi devin irelevante (vezi cazul casierilor de supermarket), altele cresc în interes (operatori CNC, specialiști în marketing digital, Big Data etc.)
,,Școala joacă un rol crucial în acest proces. Trecerea de la memorarea informațiilor și testele standardizate la dezvoltarea competențelor precum gândirea critică, agilitatea cognitivă și rezolvarea problemelor, capacitatea de a stăpâni aceste competențe devine crucială pentru a prospera pe piața muncii’’.
Adrian Negrescu, managerul Frames
Industry 4.0, cea de-a patra revoluție industrială, reprezintă o provocare pentru noi toți, dar mai ales pentru copii, pentru viitor.
Digitalizarea și AI permit automatizarea anumitor competențe tehnice și determină angajatorii să plaseze mai mult accent pe competențele centrate pe om, cum ar fi rezolvarea problemelor, creativitatea, gândirea critică, agilitatea cognitivă și empatia.
În aceste condiții, modul în care copiii se pregătesc pentru această nouă realitate devine crucial în perspectiva evoluției profesionale și nu numai. Ține, în esență de viitorul copiilor noștri.
România are nevoie urgentă de un program național de pregătire a tinerilor pentru joburile viitorului, cu materii şi un mod de predare adaptate vremurilor în care trăim. Modul în care ne învățăm copiii va deveni vital pentru joburile viitorului.
Vestea bună este că în mediul privat, lucrurile se mişcă. Există instituţii care au înființat grupuri de experți cu scopul de a oferi părinților posibilitatea de a-și evalua corect copiii, potenţialul lor.
Sunt licee, mai ales private, care au schimbat și modul în care se predă materia, adaptând procesul educațional la noile tehnologii, cu focus pe dezvoltarea unor competențe precum rezolvarea problemelor, creativitatea, gândirea critică, agilitatea cognitivă și empatia.
,,Scopul este de a motiva și de a-i implica pe elevi, oferindu-le proiecte care să le crească șansele de a se dezvolta, de a se pregăti pentru viitor. Acest lucru este absolut necesar, deoarece există un decalaj mare în ceea ce privește cunoștințele, așteptările și competenţele între tineri și angajatorii’’.
Adrian Negrescu, managerul Frames
Potrivit unui studiu Frames, pentru a-și menține potenţialul de creştere economică în următorii 10 ani, România ar avea nevoie de aproape 1 milion de angajaţi specializaţi – dintre care, de exemplu, mai mult de 100.000 în industria automotive și peste 250.000 în sectorul construcțiilor.
Pentru elevii din România, informațiile despre cariere și despre ceea ce implică cu adevărat acestea sunt, în general, puține și incomplete. Aspirațiile lor sunt, de cele mai multe ori, limitate de propriile contacte, informații și oportunități locale.
De cele mai multe ori, profesorii au puțină experiență profesională în afara învățământului; iar cunoștințele membrilor familiei pot fi limitate, modelate într-o epocă foarte diferită.
Datele Eurostat arată că, în prezent, România este codașa europeană în ceea ce privește participarea adulților la educaţie profesională.
Doar 2% dintre români au participat, în ultimii ani, la cursuri de reorientare profesională, cu scopul de a-și găsi un loc de muncă mai bun, cu un salariu pe măsură.
Potrivit experților, această situaţie are legătură cu educaţia primită acasă şi mai ales din școală.
Un barometru recent arăta că numai 2% dintre elevi sunt puternic motivați de ce se întâmplă la școală. Și asta pentru că școala românească, în cele mai multe cazuri, întârzie să ofere un mod de învățare adaptat lumii în care trăim.
Potrivit experţilor Frames, şcoala românească are nevoie de o abordare în ton cu schimbările din economie, mutarea atenţiei de la disciplinele singulare la studiul integrat al unor fenomene fiind absolut esenţială pentru poziţionarea copiilor pe o traiectorie predictibilă şi promiţătoare în viaţă.
